NOU- scenetă Ziua Mulțumirii ”Nu am motive să mulțumesc”

O soră bătrână din biserică îi spune păstorului că nu găsește motive de mulțumire, nu poate conduce rugăciunea din biserică. Dar întâlnirea ei cu 3 personaje biblice o face să își schimbe părerea și atitudinea definitiv.  Fragmente ...

_______________________

Personaje:

Sora Estera – înbrăcată în bătrână grăsuță, cu ochelari

Pastorul

Habacuc- costum de evreu

David – cămașă lungă, veche, uzată

Pavel- costum de pușcăriaș, lanțuri

Decoruri:

Nu sunt necesare, doar două-trei scaune.

Scena 1

 

Sora Estera stă pe un scaun și citește dintr-o biblie mare, oftând din când în când.

Pastorul:

  • Pace, soră Estera.

Sora Estera:

  • Pace, frate păstor.

Pastorul:

  • Văd că ai ajuns iarăși mai devreme la biserică azi. Ca de obicei. Sunteți un exemplu pentru mulți.

Sora Estera:

  • Da... ce să fac, e sfânta Duminică... trebuie să fim pregătiți.

Pastor:

  • Uite ce idee am, soră... Azi este Ziua Recunoștinței. Ce-ar fi dacă conduceți dumneavoastră rugăciunea bisericii de dinainte de predică?

Sora Estera:

  • Eu? Dar... Doamne ferește... nu m-am rugat niciodată în față... Pentru ce aș putea să mă rog...?

Păstor:

  • E simplu, doar le spuneți să mulțumească Domnului pentru lucrurile pe care le-a făcut în viața lor și apoi încheiați cu o rugăciune personală.

Sora Estera:

  • Da... stați puțin... eu... nici nu știu ce să zic acolo... pentru ce să mulțumesc? Nu am pentru ce...

Păstor:

  • Soră Estera, sunt sigur că aveți ceva motive să mulțumiți lui Dumnezeu... De exemplu gânduți-vă la familia dumneavoastră...

Sora Estera:

  • Familia mea? Păi când mă gândesc... mă umplu de nervi și de amărăciune, nu de mulțumire. Băiatul cel mare bea, nu mai merge la biseircă... Fata este în Spania și nu a mai venit să mă viziteze de 5 ani...

Păstor:

  • Nu știu, atunci ceva din viața personală... din experiențele Dumneavoastră cu Dumnezeu...

Sora Estera:

  • Personal o duc din ce în ce mai rău. Am acum 3 operații, mă dor picioarele, de când cu ploile abia mă mișc... De două ori pe săptămână ajung la medic... Și sunt scumpe medicamentele... pensia e mică... știți Dumneavoastră... politicieni corupți... nu le pasă de pensionari...

Păstor:

  • Nu se poate să nu aveți ceva în viață pentru care să fiți mulțumitoare Domnului. Chiar și pentru un acoperiș.. pâinea cea de toate zilele...

Sora Estera:

  • Acoperiș spuneți? Nu-mi amintiți de asta în Sfânta biserică! E găurit și plouă în bucătărie, chiar și în dormitor când plouă mai tare. Am atâtea necazuri că până și pâinea mi-i amară...

Pastor:

  • Bine, înțeleg... Uite vă mai las ceva timp de gândire... Poate că totuși găsiți ceva de mulțumit...

Iese. Sora rămâne pe scaun și deschide din nou Biblia, o răsfoiește parcă negăsind ce să citească. Oftează mereu...

Scena 2

Intră un bătrân îmbrăcat în iudeu cu un sul de gârtie îngălbenită în mână și o pană, se așează pe un scaun aproape de sora Estera. Se roagă cu ochii închiși și mâinile ridicate apoi notează câte ceva. Sora Estera îl privește o vreme pe sub ochelari apoi intră în vorbă:

Sora Estera:

  • Vă văd, așa... arătând mai străin frate... Sunteți din altă țară? Dintre refugiați?

Habacuc:

  • Nu sunt încă refugiat dar da, sunt multe probleme în țara mea. Regele a dus-o în paragină.. îi îndeamnă pe oameni la rău și idolatrie. O să sfârșim curând robi ca și vecinii noștrii din nord.

Sora Estera:

  • Exact ca la noi frate! Conducatorii ăștia sunt toți ai lui Anticrist. Ruinează țările. Nu mai găsești nici unul necorupt, care să nu strângă bogății numai pentru ei...

Habacuc tace și mai notează câte ceva.

Sora Estera: (după o scurtă pauză)

  • Dar ce scrieți acolo?

Habacuc :

- Doar ce îmi termin conversația mea cu Dumnezeu. Uitați cum am încheiat poemul meu :

(citește de pe sul)

Căci chiar dacă smochinul nu va înflori,

viţa nu va da niciun rod,

rodul măslinului va lipsi,

şi cîmpiile nu vor da hrană,

oile vor pieri din staule,

şi nu vor mai fi boi în grajduri,

eu tot mă voi bucura în Domnul,

mă voi bucura în Dumnezeul mîntuirii mele!

Domnul Dumnezeul este tăria mea; …”

(e din Habacuc 3: 17-19a, asta nu se citește)

Sora Estera:

  • Frate, dar frumos mai screți... mi se par cunoscute versurile astea. Cum ziceați că vă cheamă?

Habacuc:

  • Mă numesc Habacuc, soră. Sunt de meserie cântăreț și profet.

Sora Estera:

  • O, înțeleg.... Deci aveți multe probleme în țară dar tot vă bucurați... tot îi dați slavă Domnului.

___________________________________________________________________________________________

Cum pot să o cumpăr?

Puteți intra în posesia acestei scenete în schimbul unei donații pentru lucrarea din India de 25 ron  folosind datele de mai jos:

Pentru persoanele dinafara României, se poate dona și online cu cardul folosind Paypal. Click pe butonul de mai jos!

 

 

 

Costume scenete

© 2015 RoMedia Crestin

Please publish modules in offcanvas position.